POLIFEST 2014, un eveniment marca POLITEHNICA București

Un alt fel de contact, o altfel de abordare şi deschidere faţă de mediul economic şi social, un concept unic în lume - așa se caracterizează târgul de joburi educaționale POLIFEST, http://www.upb.ro/stiri/program-polifest-2014.html, ajuns, anul acesta, la cea de-a treia ediție, desfășurată, ca de obicei, în campusul politehnicii bucureștene între 9 și 11 aprilie a.c., sub același motto, Noi construim viitorul! 

Sursa: http://www.upb.ro/stiri/program-polifest-2014.html

Iar cine-a trecut pe-acolo, știe foarte bine despre ce vorbesc! Cine nu, să asculte emisiunea de mai jos și va știi de ce nu trebuie ratată ediția de anul viitor! -)

Cu cine am stat de vorbă? 

Cu Alexandru Pălăcean student anul III la Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB, Laboratorul InGeAR - Centru de performanță în inginerie electrică: Energetică, Automatizări și Robotică - UPB, https://www.facebook.com/eap.ingear, 

cel care mi-a pus la dispoziție și forografiile de mai jos - și care, nu-i așa?, fac mai mult decât o mie de cuvinte!

Cu Adrian Ionuț Nicoară, la standul Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor (aici, explicând), căruia îi datorez aceste imagini pentru care, și lui, îi mulțumesc. 

Nanoparticule funcționalizate cu medicament

Materiale polimerice 

Instalație medicamente cu eliberare controlată

Și de ce chimie? Simplu, pentru că ne place!!

Studenții Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor, prezenți la stand

Cu domnul profesor Constantin Ghiță, Departamentul de Mașini Electrice al Facultății de Inginerie Electrică dar și cu Cătălin Tudorache, student anul I la aceeași facultate. 

Cu Violeta Andreea Anastase, studentă anul IV la Construcții aerospațiale, Facultatea de Inginerie Aerospațială. 

 


Și o ultimă oprire dar deloc în ultimul rând, la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor.

Imagini în oglindă: “Pe aripile vântului II” – tunelul aerodinamic de vânt al Departamentului de Hidraulică şi Protecţia Mediului al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti

Imagini în oglindă: “Pe aripile vântului II ” – de data asta, în tunelul aerodinamic de vânt al Departamentului de Hidraulică şi Protecţia Mediului al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti.

 A existat un vizionar – profesorul Constantin Iamandi, un om cu energie "debordantă şi cu viziune internaţională" care, abia întors din Statele Unite – erau anii 70 – a avut viziunea a ceea ce trebuia să fie Laboratorul de hidraulică al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, "o mare şi spectaculoasă hală" în care , în 1973, anul terminării construcţiei, nu era "nici un fel de echipament sau model" – am citat din lucrarea "Laboratorul de hidraulică la 40 de ani", editat de colectivul laboratorului în anul 2013.

Cu timpul, aici şi-au găsit locul numeroase instalaţii care au făcut din Laboratorul de hidrodinamică un loc esenţial pentru domeniu şi pentru multe altele, conexe.

Tot profesorul Iamandi este cel care a adus aici, în anul 1976, "un tunel aerodinamic mic, cu patru ventilatoare cuplate în paralel", citat din aceeaşi lucrare,"Laboratorul de hidraulică la 40 de ani", tunel transformat ulterior (tot de profesorul Iamandi), într-un tunel aerodinamic pentru a simula curgerea din stratul limită atmosferic. Astăzi, în Laboratorul de Aerodinamica și Ingineria Vântului din cadrul Departamentului de Hidraulică şi Protecţia Mediului al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, locul unde s-a testat acţiunea vântului pe câteva dintre cele mai înalte clădiri din Bucureştii ultimilor ani, Bucharest Tower Center International şi Cascade Park Plaza Office Building.




Care au fost paşii intermediari, cine sunt cei care au scris şi scriu istoria acestui loc – în ediţia de astăzi.

Macheta Manastirii Voronet

Farfuria de 10 miliarde. De 10 miliarde de locuitori - sau cum va arăta agricultura viitorului

Nu e un secret - până în 2050 vom fi 10 miliarde, cu variaţii foarte mici.

E clar, aşadar, că Pământul nu va mai putea hrăni atâtea guri în mod "tradiţional". Va fi nevoie de o schimbare de mentalitate şi de abordare - iar ştiinţa propune , deja, soluţii: hidroponia, acvacultura intensivă, fertilizatori obţinuţi cu ajutorul bacteriilor şi musculiţelor "black soldier" din resturile alimentare din gunoiul menajer, biomasă de larve ca sursă de hrană pentru pui şi peşti, etc, etc.

 Ferma lui Serban Sarbu din Chico (California). Gainile sunt inebunite dupa larve.Resturi vegetale fermentate cu larve în compostoare (cutiile de plastic din imagine) . Larvele care ies prin gaurile din compostoare sunt mancate de gaini.

Acestea sunt larvele care "fac deliciul" găinilor 

WindEEE sau îndrăzneala de a depăşi limitele. Proiecte mondiale cu semnături româneşti: windEEE Dome, primul "tunel" hexagonal din lume destinat studiul vânturilor extreme.

                            

                                   WindEEE , the audacity to get beyond the limits

               "Existăm atâta timp cât cineva își amintește de noi.”
                                                                                                          
                                                                        Carlos Ruiz Zafón , În umbra vântului

La 25 de kilometri de campusul Universităţii Western Ontario din oraşul London, regiunea Ontario (Canada), se află Advanced Manufacturing Park – pe scurt, un parc tehnologic aflat încă în fază relativ  incipientă de dezvoltare.



https://www.google.com/#q=Advanced+Manufacturing+Park+London+ontario

Aici se află, însă, deja, primul “tunel” “hexagonal din lume destinat studiului efectelor tridimensionale ale vântului în circumstanţe catastrofice” – am citat din prezentarea oficială - , cum ar fi  tornadele, ca să dau doar un singur exemplu. 

Se numeşte WindEEE Dome – pe scurt, WindEEE – şi poartă o semnătură românească: Horia Hangan,  prof.dr. la Facultatea de Inginerie a Universităţii Western Ontario din London, Ontario şi director al institutului asociat, WindEEE Research Instititute.

WindEEE Dome s-a construit, însă, la propriu dar mai ales la figurat, pe competenţele şi tradiţia clădite aici, la Facultatea de Inginerie a Universităţii Western Ontario din London, Ontario,  în anii '60, de primul inginer specializat în ingineria vânturilor, Alan Davenport, cel căruia i se datorează primul tunel de vânt construit la această facultate în ceea ce se numeste The Boundary Layer Wind Tunnel Laboratory , http://www.blwtl.uwo.ca dar şi cel de-al doilea tunel, construit tot aici, în anii '80.

http://www.blwtl.uwo.ca

La frontiera dintre domenii....

"Sinteza, caracterizarea si aplicatii ale unor sisteme biomimetice; realizarea si validarea unor metode analitice bazate pe tehnici cromatografice, spectrometrice si electrochimice pentru analiza de biocompusi si bioprocese; analiza eficacitatii si a compozitiei unor plante si extracte de plante; realizarea unor sisteme de tip „Biosensor” pentru determinarea de principii active si contaminanti." - aceasta este, succint, descrierea competenţelor Centrului de bioanaliză al Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Ştiinţe biologice din Bucureşti. Detaliile - pe pagina oficială, http://bioanaliza.ro.

Ce nu este scris acolo este cum s-a "adunat" acest centru, ce i-a adus şi ce i-a făcut să rămână pe cei care    sunt astăzi acolo. Cu alte cuvinte, ce face acest loc atât de special. Poate că povestea de mai jos va oferi şi răspunsurile. 

Gunoiul menajer, o sursă inepuizabilă de inspiraţie!....

                                                   "Din bube, mucegaiuri şi noroi
                                                    Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi."


                                                                                    Tudor Arghezi, Testament


Oricât ar putea părea de ciudat, da: gunoiul menajer se dovedeşte a fi o sursă (practic, inepuizabilă!) de inspiraţie. Cel puţin pentru oamenii de ştiinţă - şi ca dovadă, iată un proiect care foloseşte ca materie primă resturile alimentare din gunoiul menajer, bacterii şi musculiţele "black soldier" pentru a obţine, printre altele, fertilizatori, biomasă de larve ca sursă de hrană pentru pui şi peşti, produse biochimice : chitina pentru bandages şi melanina pentru baterii organice.

Un proiect care are patru parteneri,  NOCO, o companie petrolieră, University of Southern California, Wrigley Institute din Catalina Island şi un finantator privat, Hawaii Electric şi care este coordonat de dr. Radu Popa, assistant profesor la University of Southern California din Los Angeles, Profesor of Geobiologie şi  Astrobiologie.

Şi tot în ediţia de astăzi vorbim despre un alt proiect, cu legătură cu primul, cu acelaşi iniţiator, dr. Radu Popa şi cu o miză extraordinară: printre altele, restabilirea de zone umede în Lunca Dunării cu scopul final de a filtra apa de Dunare, creşterea biodiversităţii în zona umedă, mărirea productivitaţii şi desalinizarea solului in Lunca Dunării.


Cum se va face asta? Tot dr. Radu Popa explică: "folosim plante de apă (papură şi stuf) pentru tratarea apelor. Plantele vor fi fertlizate cu reziduuri organice rezultate din reciclare de food waste." Ce se va obţine? Printre altele, "celuloza şi amidon (folosite pentru a produce etanol tehnic pentru amestecuri cu benzină), apa de mai buna calitate (scadere a azotului, fosforului si a durităţii) inainte de a folosi apa pentru irigatie si pentru  animale de fermă. Proiectul nu a fost încă aprobat dar il vom porni din surse private, pe terenuri private."

Modele americane de succes: Universitatea Arizona din Tucson, Arizona

Pentru orice ziarist de ştiinţă, Universitatea Arizona din Tucson, Arizona, Statele Unite este Raiul pe pământ.

Nu numai pentru că vorbim despre un campus extraordinar de frumos dar pentru că aproape că nu există loc în această universitate de unde să nu poţi scoate o poveste cu subiect ştiinţific dintre cele mai uimitoare.