POLIFEST 2014, un eveniment marca POLITEHNICA București

Un alt fel de contact, o altfel de abordare şi deschidere faţă de mediul economic şi social, un concept unic în lume - așa se caracterizează târgul de joburi educaționale POLIFEST, http://www.upb.ro/stiri/program-polifest-2014.html, ajuns, anul acesta, la cea de-a treia ediție, desfășurată, ca de obicei, în campusul politehnicii bucureștene între 9 și 11 aprilie a.c., sub același motto, Noi construim viitorul! 

Sursa: http://www.upb.ro/stiri/program-polifest-2014.html

Iar cine-a trecut pe-acolo, știe foarte bine despre ce vorbesc! Cine nu, să asculte emisiunea de mai jos și va știi de ce nu trebuie ratată ediția de anul viitor! -)

Cu cine am stat de vorbă? 

Cu Alexandru Pălăcean student anul III la Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB, Laboratorul InGeAR - Centru de performanță în inginerie electrică: Energetică, Automatizări și Robotică - UPB, https://www.facebook.com/eap.ingear, 

cel care mi-a pus la dispoziție și forografiile de mai jos - și care, nu-i așa?, fac mai mult decât o mie de cuvinte!

Cu Adrian Ionuț Nicoară, la standul Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor (aici, explicând), căruia îi datorez aceste imagini pentru care, și lui, îi mulțumesc. 

Nanoparticule funcționalizate cu medicament

Materiale polimerice 

Instalație medicamente cu eliberare controlată

Și de ce chimie? Simplu, pentru că ne place!!

Studenții Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor, prezenți la stand

Cu domnul profesor Constantin Ghiță, Departamentul de Mașini Electrice al Facultății de Inginerie Electrică dar și cu Cătălin Tudorache, student anul I la aceeași facultate. 

Cu Violeta Andreea Anastase, studentă anul IV la Construcții aerospațiale, Facultatea de Inginerie Aerospațială. 

 


Și o ultimă oprire dar deloc în ultimul rând, la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor.

Imagini în oglindă: “Pe aripile vântului II” – tunelul aerodinamic de vânt al Departamentului de Hidraulică şi Protecţia Mediului al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti

Imagini în oglindă: “Pe aripile vântului II ” – de data asta, în tunelul aerodinamic de vânt al Departamentului de Hidraulică şi Protecţia Mediului al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti.

 A existat un vizionar – profesorul Constantin Iamandi, un om cu energie "debordantă şi cu viziune internaţională" care, abia întors din Statele Unite – erau anii 70 – a avut viziunea a ceea ce trebuia să fie Laboratorul de hidraulică al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, "o mare şi spectaculoasă hală" în care , în 1973, anul terminării construcţiei, nu era "nici un fel de echipament sau model" – am citat din lucrarea "Laboratorul de hidraulică la 40 de ani", editat de colectivul laboratorului în anul 2013.

Cu timpul, aici şi-au găsit locul numeroase instalaţii care au făcut din Laboratorul de hidrodinamică un loc esenţial pentru domeniu şi pentru multe altele, conexe.

Tot profesorul Iamandi este cel care a adus aici, în anul 1976, "un tunel aerodinamic mic, cu patru ventilatoare cuplate în paralel", citat din aceeaşi lucrare,"Laboratorul de hidraulică la 40 de ani", tunel transformat ulterior (tot de profesorul Iamandi), într-un tunel aerodinamic pentru a simula curgerea din stratul limită atmosferic. Astăzi, în Laboratorul de Aerodinamica și Ingineria Vântului din cadrul Departamentului de Hidraulică şi Protecţia Mediului al Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, locul unde s-a testat acţiunea vântului pe câteva dintre cele mai înalte clădiri din Bucureştii ultimilor ani, Bucharest Tower Center International şi Cascade Park Plaza Office Building.




Care au fost paşii intermediari, cine sunt cei care au scris şi scriu istoria acestui loc – în ediţia de astăzi.

Macheta Manastirii Voronet

Farfuria de 10 miliarde. De 10 miliarde de locuitori - sau cum va arăta agricultura viitorului

Nu e un secret - până în 2050 vom fi 10 miliarde, cu variaţii foarte mici.

E clar, aşadar, că Pământul nu va mai putea hrăni atâtea guri în mod "tradiţional". Va fi nevoie de o schimbare de mentalitate şi de abordare - iar ştiinţa propune , deja, soluţii: hidroponia, acvacultura intensivă, fertilizatori obţinuţi cu ajutorul bacteriilor şi musculiţelor "black soldier" din resturile alimentare din gunoiul menajer, biomasă de larve ca sursă de hrană pentru pui şi peşti, etc, etc.

 Ferma lui Serban Sarbu din Chico (California). Gainile sunt inebunite dupa larve.Resturi vegetale fermentate cu larve în compostoare (cutiile de plastic din imagine) . Larvele care ies prin gaurile din compostoare sunt mancate de gaini.

Acestea sunt larvele care "fac deliciul" găinilor