Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi."
Tudor Arghezi, Testament
Oricât ar putea părea de ciudat, da: gunoiul menajer se dovedeşte a fi o sursă (practic, inepuizabilă!) de inspiraţie. Cel puţin pentru oamenii de ştiinţă - şi ca dovadă, iată un proiect care foloseşte ca materie primă resturile alimentare din gunoiul menajer, bacterii şi musculiţele "black soldier" pentru a obţine, printre altele, fertilizatori, biomasă de larve ca sursă de hrană pentru pui şi peşti, produse biochimice : chitina pentru bandages şi melanina pentru baterii organice.
Un proiect care are patru parteneri, NOCO, o companie petrolieră, University of Southern California, Wrigley Institute din Catalina Island şi un finantator privat, Hawaii Electric şi care este coordonat de dr. Radu Popa, assistant profesor la University of Southern California din Los Angeles, Profesor of Geobiologie şi Astrobiologie.
Şi tot în ediţia de astăzi vorbim despre un alt proiect, cu legătură cu primul, cu acelaşi iniţiator, dr. Radu Popa şi cu o miză extraordinară: printre altele, restabilirea de zone umede în Lunca Dunării cu scopul final de a filtra apa de Dunare, creşterea biodiversităţii în zona umedă, mărirea productivitaţii şi desalinizarea solului in Lunca Dunării.
Cum se va face asta? Tot dr. Radu Popa explică: "folosim plante de apă (papură şi stuf) pentru tratarea apelor. Plantele vor fi fertlizate cu reziduuri organice rezultate din reciclare de food waste." Ce se va obţine? Printre altele, "celuloza şi amidon (folosite pentru a produce etanol tehnic pentru amestecuri cu benzină), apa de mai buna calitate (scadere a azotului, fosforului si a durităţii) inainte de a folosi apa pentru irigatie si pentru animale de fermă. Proiectul nu a fost încă aprobat dar il vom porni din surse private, pe terenuri private."
